Din perspectiva lui Edward
M-am asezat in locul meu si mi-am scos un caiet oarecare .Ma uitam la ea cum desena concentrata pe o foaie un portret destul de reusit al unei femei mai in varsta.
Profesorul isi incepuse ora demult dar eu nu puteam sa fiu atent la procariotele lui, eram concentrat pe Ea. Urmaream cu coada ochiului cum degetele ei firave si subtiri tineau creionul strans incercand sa termine ultimele retusuri din portret.
Fata tacuta isi pastra perdeaua de par intre noi ,stand atat de aplecata incat parul ii atingea foaia.Nu puteam sa-i văd faţa, să incerc să-i citesc emotiile din ochii ei adanci. Se ascundea de mine? De ce?Poate ca era o fire mai timida.
Mai bine as baga-o in seama:
-Umm….frumos portret.M-am balbait ca un fraier in fata ei.
In acel moment perdeaua de par a fost data la o parte iar privirile noastre s-au intalnit vazandu-ma pe mine reflectat in oglinda ochilor ei.Eram fascinat de culoarea obrajilor ei trandafirii care se contrasta intr-un mod ciudat cu nuanta cremoasa a pielii ei.
-Ăăă...păi mersi ma bucur ca iti place!
Parca nu vorbeam cu un om,vocea ei era atat de cristalina asemenea unui clopotel.
Ahhhh frate trezeste-te la realitate!!Boule nu poate sa te tampesca o fata in halul asta.Nu din nou nu mai vreau sa mai trec prin aceleasi lucruri inca o data,nu mai suport!!
-Cine este in portret?Am intrebat ca prostul nefiind constient de ce imi dicta creierul si cum ma indruma sufletul.
-Bunica mea, pe cand mai traia.Imi spuse cu o voce sparta si tremurata.
-Imi pare rau, mai bine nu intrebam!
-Nu este nimic…nu aveai de unde sa sti asta; a incercat sa-si mascheze suferinta printr-un mic zambet dar puteam sa simt ca in interiorul ei suferea destul de mult.
In incercarea de a mai destinde atmosfera am intrebat-o :
-Asa sunt toate orele de biologie? Am intrebat eu uitandu-ma prin clasa si observand ca nimeni nu era atent la ce preda domnul Anderson.
-Aaaa te referi la galagia asta continua ? Pai da asa sunt toate orele cu Anderson,nimeni nu ii acorda atentie si oricum nu prea predă. Preferă sa citeasca un ziar decat sa ne predea.
Un mic zambet i s-a schitat pe micile ei buze.Era placut sa o vezi bucuroasa .
(Suna clopotelul)
-La revedere copii! A si domnule Cullen era sa uit roaga un coleg sa-ti dea toate lectiile de la inceputul semestrului si daca ai nevoie de un coordonator in primele zile te poti duce la secretariat sau te poate ajuta altcineva.
-Da domnule Anderson nu este nevoie de un coordonator ma poate ajuta Bella.Nu-i asa Bella?
-Aaaa da…sigur ca da nu-ti face probleme te ajut eu.
-Mersi mult!
I-am zambit bucuros in timp ce-mi strangeam cartile in ghiozdan si am plecat impreuna cu ea spre urmatoarea ora.
*
Love story-uri incitante si pline de sentiment. Frumos...dar incearca sa scrii si despre viata ta nu numai a altora (succes si tine-o tot asa :X)
RăspundețiȘtergere